Definiția legală și limitele suplimentelor în Europa
Conform Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European, suplimentele alimentare sunt produse destinate să completeze regimul alimentar normal, reprezentând surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional. Ele nu sunt medicamente, nu pot vindeca boli și nu au dreptul să facă promisiuni terapeutice.
Capcana 'mai mult înseamnă mai bun'
În nutriție, dozele uriașe nu accelerează starea de bine. Organismul funcționează optim într-o fereastră homeostatică specifică. Un exces masiv de vitamine liposolubile sau de minerale poate crea competiție intestinală (de exemplu, prea mult zinc scade absorbția cuprului) sau acumulări toxice.
Când este oportună luarea în considerare a unui supliment
- În lunile de toamnă și iarnă pentru vitamina D, după recomandarea medicului. - Pentru persoanele care nu consumă deloc produse animale (vitamina B12 obligatorie). - În cazuri de malabsorbție dovedită clinic prin analize de laborator.
De ce mâncarea rămâne baza incontestabilă
Nicio capsulă nu poate condensa bucuria de a găti, aromele naturale, fibrele prebiotice și hidratarea pe care o aduce o masă gătită proaspăt în familie.
Întrebări frecvente legate de acest subiect
Suplimentele pe bază de plante sunt automat lipsite de riscuri?
Nu neapărat; extractele vegetale foarte concentrate pot interacționa cu medicamentele de tensiune sau anticoagulante prescrise de medic.
Trebuie să facem pauze între curele de suplimente?
Da, suplimentarea trebuie să fie periodică și țintită, reevaluată periodic împreună cu un cadru medical calificat.