Axa intestin-articulații: o conexiune modernă
Cercetările recente arată că un microbiom intestinal diversificat și bine hrănit cu fibre produce acizi grași cu lanț scurt (în special butirat). Acești compuși traversează peretele intestinal și ajută la modularea răspunsului imunitar din întregul organism, reducând stările inflamatorii cronice care pot afecta cartilajele.
Fibre solubile versus fibre insolubile
Fibrele solubile (din ovăz, orz, mere, leguminoase) atrag apa și formează un gel catifelat care încetinește absorbția zaharurilor și leagă colesterolul în exces. Fibrele insolubile (din tărâțe, coaja legumelor) stimulează motilitatea intestinală și previn constipația.
Cum creștem aportul de fibre fără disconfort
Trecerea bruscă de la o alimentație fără fibre la un consum masiv de fasole poate crea balonare. Trucul este creșterea treptată: adăugați o lingură de semințe de in, mâncați un măr cu tot cu coajă și beți suficientă apă.
Alimentele campioane ale dietei zilnice
Fasolea neagră, lintea verde, fulgii integrali de ovăz, perele de toamnă, morcovii cruzi și anghinarea sunt aliați de nădejde.
Întrebări frecvente legate de acest subiect
Câte grame de fibre ar trebui să consumăm pe zi?
Ghidurile europene recomandă minimum 25-30 de grame de fibre zilnic pentru un adult sănătos.
Suplimentele de tărâțe sunt mai bune decât legumele?
Legumele și fructele aduc pe lângă fibre apă de vegetație, vitamine și antioxidanți, fiind incomparabil superioare tărâțelor uscate izolate.